Halloweenu' care este!

''Ba, K, unde dracu e Rebecca asta?''

''Nush ba, nu-i in spate la Kaufland?''

''Ba, lasa-ma-n in [aceste fragment a fost scos, din motive deontologice]! Nu e, ba. Unde pastele ma-sii in spate? Toti imi zisara asta!''

Bine, pa! Pentru 10 minute, la giratoriul de la kaufland, eu cu N, simtind orgasmic (si cand zic orgasmic, zic... orgasmic) senzatia de a fi traseista. Desigur, in inocenta noastra de a nu sti unde mama dracu e Rebecca, destinatia balului, eram ca niste caprioare, foarte sexy sau asa. :))

In fine, am ajuns, ne-au tras stampila. Intram...

Wooo!

I mean, woooooo!

(wooo, pentru ca nu ne asteptam la chiar atat de multa lume :|)

In fine, multa lume.

Am fost toti: pisicute, arabi, domni, ingerasi, vampiri, morticieni, harap-albi, spre miezul noptii, morti de beti, highisti, etc. Ritualuri (care nu s-au vazut), fum (de la frunzele arse in scrumiera de pe masa noastra), playback la karaoke :)) (cantam toti si nu se mai auzea vocea aluia-a fost shmecher, si acum sunt ragusita) si oameni happy (asta era si ideea!). Si multi!

PS1: Unii, pe langa personaje, ne-am mai costumat si in oameni.

PS2: Felicitari, all in all, oamenilor care s-au ocupat de chestia asta in toti astia 4 ani!

La 4 dimineata

La patru dimineata, o cafea si o poezie.
La 7 dimineata ore.

Prea mult-Dialog cu o pitipoanca

Ma pregatesc de secole sa transpun in cuvinte dialogul eminamente filosofic cu o pitipoanca care mi-a dat sansa vietii mele: aceea de a o cunoaste si de a lua parte la viata ei ''deluxe''.
Insa, norocul mi-a suras a doua oara (parca am renascut) si, intr-una din zilele mele bune am reusit sa valorific potentialul urmatoarei tipe.
Ne-am obisnuit cu un singur gen de pitipoanca: aia cu hainute roz, poseta sclipicioasa, extensii, sarmale, unghii d-un deshti (asta e un oximoron sau ceva:)), etc. Ei bine, cat timp eu ma aflam in cautarea acestui specific irefutabil (pentru poponari, stati linistiti!, inseamna altceva), la teve rula o don'shoara.
Totul ok, era pe postu' lacrimogenelor, ma uitam, putin sictirita pana vine tipa: pe bustiera, scrie mare ceva cu poprock, zic ''frate, in sfarsit poate ceva interesant''. Apare ea, relativ ok, relativ interesanta... pana a inceput sa vorbeasca. Dialogul, mai jos:

precizare: nu am prins decat de la cadrul cu ea si iubitul ei cu plete.

R (reporter): Si... Cum v-ati cunoscut?
Ea: Aaaa... o poveste foarte frumoasaa... Eu tocmai venisem in bucuresti, iti dai seama, eram fara bani, nu aveam prieteni... Si m-am dus intr-un club cu prietenii... Si, cum v-am zis, nu prea socializam eu atunci... Si... stateam undeva in intuneric, venisem de curand in bucuresti... Si dintr-o data, il vad!
R (se simte un cutremur de ras): Cum, asa, dintr-o data?
Ea (profunda): Da... Mi-am ridicat privirea din multime... Si l-am vazut! Era acolo, cu ochisorii astia frumosi cu care va priveste acum... (se uita la el, el, parca primind o comanda, se uita la reporter, cu o privire usor incetosata, suferinda). Stii, erau numai melodiile care nu-mi placeau mie atunci... toate, toate care nu-mi placeau mie s-au pus atunci... dar, dintr-o data... au pus o piesa de la vita-de-vie... (visanda)
El (visand): Daca nu era vita de vie... (nostalgic, nu era prea clara tenta: daca nostalgia for the band sau for the moment)
R (abtinandu-se cu greu): Siiiii?
Ea: Si... a venit la mine. M-a intrebat ''Dansezi?'', eu am zis ''Nu!'', el a zis ''Nici eu'' dar am zis ca e un moment special... Vai, si prietenul meu era la baie!
R (confuza): Aveai prieten?
Ea (sictirita): A, da, dar nimic... (aratand cu mana in vant)
El (vizibil iritat): Si apoi mi-a cerut numarul de telefon...
Ea: Da... Si am plecat! Dar sa vezi... Mi s-a stricat telefonul cu numarul lui... Si apoi au trecut doi ani... cand l-am vazut intr-un autobuz... si... (ezitand) am alergat dupa el! am alergat, stiu, nu-i nimic cu care sa ma mandresc... dar am alergat... si el, dragutul, statea acolo, atarnat de bara...
El (incruntat)
Ea: El nici acum nu stie... (?)
R: Si apoi? (parca intreband de o telenovela)
Ea: Apoi... au urmat alti doi ani... pana l-am gasit pe facebook. Gad bles di intarnat (o engleza cu ''a''-cu diacritice-, cu emfaza, usor orgasmic). Era acolo, o pozica mica (gesticuland), cu numele lui micut, micut, micut... (traind fiecare cuvant)
El (zambind amar)
R: Siii?
Ea: Si suntem impreuna! (mandra)


Am ras mult.

Hemoroizi la 12 noaptea

Nu stiu cum dracu am nimerit pe un site, la un dialog intre o pacienta si un doctor, intrerupti de alt pacient.
Am ras ca vaca 2 ore incontinuu.

Creatza (pacienta): sincer desi imi place mie frica sa mai fac sex anal ori de cate ori o fac apar hemoroizi la cateva zile care ma chinuiesc de numi mai vine sa fac sex anal,intradevar in fam mea e ereditar are si tata hemoroizi dar in fine are cineva aceeasi problema si poate sami de avreum sfat?*

Mr. Nick (doctor): Stimata d-na, Va este recomandata o consultatie la un medic proctolog. si bineinteles incetarea practicarii raporturilor sexuale anale (sexul anal nu este normal)

Piulitzul (cel care intervine): sunt avantaje si dezavantaje in sexul anal, dar ce este normal si anormal in SEX?

Mr. Nick: Domnule Piulitzu, din punctul meu de vedere, SEXUL este total anormal-doar DRAGOSTEA este normala!!

=))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

Nu am comentarii.

Doar precizari.

*am folosit intocmai limbajul personajelor.

*nu, numele nu sunt imginare.

*CAT DE TARE????!

Asaaaa!

Mi-am luat semintele si berea, pentru un efect de ragait autentic romanesc. Deci suntem pregatiti sa vorbim despre cocalari. :)

Um... pana acum doi ani nu stia nimeni de ''cocalari'', ''pitipoance''... Intre timp, au ajuns in gura tuturor. Sa vedem niste trasaturi esentiale, cum ar veni, mastheavuri.

Firstly, niciodata fara gentuta. Gentuta ta, Prada, Vuitton (am vazut atatea falsuri de vuitton incat firma asta s-a transformat intr-o firma de plase Kaufland-fiecare are una, indiferent daca a fost sau nu vreodata in Kaufland). Gentuta, tinuta simandicos pe antebrat, purtata neaparat cu sclipiciu'/scrisu'/stelutele/inimioarele etc catre public, catre spectatori, aaa... adica admiratori, scuze. Dupa gentuta, e nevoie neaparat! de masca. Masca, constand intr-un fond de ten, mereu cu 3 nuante mai inchis, dat numai pana la ureche-asa, de fesan-, un ruj roz, lucios, mereu intinat pana pe barbie, daca se poate-cu cat mai mult, cu atat mai bine-, fard, gene false, etc. Ma rog, astea sunt optiuni suplimentare. Tocuri, galustile-n gat, eventual, in gura, sarmaua' (vedeti cata diversitate culinara?)*. Culori vii, vibraaaaaante... ROZ!

Pentru baieti e mai simplu: un covrig la gat, blugi cu cabana lu' dolce si ce-o mai fi.

Sunt atat de incantata cand vad un exemplar autentic! Fibrilez, flatulez de bucurie :)







Dar nu vreau sa vorbesc despre cocalarii si pitipoancele pe care-i recunoastem oriunde. Eu vreau sa vorbesc despre perceptia cocalara romaneasca, autentica, perceptie ce exista, vrem-nu vrem in fiecaaaare dintre noi.

Cum? Simplu. De la astia care ne conduc (burtosi majoritatea, cu case, piscine, alta parte, foarte prosti, alta cu o conceptie rurala despre tot ce se intampla in jurul nostru: de exemplu, singurul nostru jucator de box, MONDIAL, care-si apara centura pentru a mia oara, eh, culmea, la dracu!, are meci acusi. Monsieur Bute va putea fi vazut in Africa, nu si in Romania.), de la doamna Udrea care a dus pantofi femeilor alora de la tara, cand cu inundatiile, de la ministrul educatiei, de la chiar presedinte panaaaaa la oamenii de rand. Pana la babele care ingenuncheaza febril, dilii dupa mine, pana la toti care sunt deranjati ca trebuie sa dea spaga la doctori (idee absolut tampita: cum dracu sa se mai gandeasca un doctor in romania daca sa-ti taie sau nu picioru' cand poate se gandeste ca nu are bani, dupa ce a facut o facultate-moartea, a invatat de i-au zbarnait intestinele si si-a pierdut viata in manuale, carti, biblioteci, ca poate nu are cu ce sa traiasca. Si noi sarim de fund in sus ca dam spaga.), pana la toti prostii la care functioneaza perfect prima mana, prima vrajeala, care tremura, furnica la ideea ca SE DAU STROPITOARE GRATIS (cum sa te impingi intr-un mall cu milioane de oameni, cum sa lesini ca sa iei gratis o stropitoare?). Asta e o chestiune care trebuie dezbatuta pe larg dar...
...mi s-au terminat semintele. :))

*Multumesc.

Si acum, ceva serios

Dupa fesan, ceva bun. Frate-miu e popa.
Nu vreau sa vorbesc despre ceremonial, vocatia lui, etc. Vreau sa vorbesc despre Biserica. Biserica sau biserica. A venit 'al mai smecher de la ei, Patriarhul, Mitropolitul, Preasfintitul. Intr-adevar, shmecher omu', impozant, cult, cu aura de sfant, ce mai poate avea un mitropolit. A facut senzatie, babele pe jos, uimite, frenetice, multimea plangea, ce sa mai, lumea a stat in loc cat s-a dat el jos din masina. Vreo 8-9 preoti il asteptau, in frig, pe la 8, dupa ce anuntase ca vine la 6 jumate (ma rog), toti erau agitati, ca une-i candela, unde-s lumanarile, aranjeaza coltu' mesei, etc. In fine, a venit.
Si d-aici pupincureala, frate.
In afara de faptul ca absoluuuuut toti preotii ii pupau mana de fiecare data cand ii luau sau ii dadeau ceva, bai, era Dumnezeu pe pamant. I-au spus babele rugaciuni, poezii, cadeau in genunchi ca alea de la volei (nefericita comparatie), frate, dileala totala! Pe langa asta, la sfarsit a tinut o predica. De vreo o ora... Pe langa stereotipiile cum ca numai credinta ne tine in viata, ca da, e naspa da' poate fi si mai naspa, ca tre' sa venim la biserica, ca nu trebuie sa ne indoim ci sa credem (asta mi se pare cel mai mare defect al crestinismului, ''Crede si nu cerceta'', concept pe care, paradoxal, se bazeaza religia noastra), ma rog, ce trebuia sa zica.
Asta m-a facut sa-mi dau seama cum functioneaza religia la noi: am fost la biserica si i-am pupat mana lu' ala? da. inseamna ca-s un crestin adevarat.
De aceea, din prisma acestui lucru, nu ma consider hom religios. Pentru simplul fapt ca nu ma inchin automat cand trec pe langa vreo biserica, ca nu ma duc la biserica in fiecare duminica, ci numai atunci cand simt (si nu, nu cand am un necaz), ca nu ma indop ca animalu' de pasti, craciun, sarbatori religioase, nu culinare, sigur! si ca, in cele din urma, nu vreau sa manifest niciun sentiment frenetic fata de un om in haine bisericesti.

Stiati ca inainte de a se face popi, tre' sa stea 1 luna intr-o manastire? Cat de tare?!

Cum sa-ti faci blugi fesan

In principiu, ii rupi.
Autoarea este C.C.

Un pic de fesan

Nu mai pot cu pantofii albi, cand NU esti mireasa (inteleg ca toate femeile au fantezia asta frenetanda). Nu mai pot nici cu balerinii aia hidosi, cu banda sus (modelul nu e reprezentativ, caut la tanti getutza si aduc :)).

Pana acum.

poze de pe fashionboutique.blogspot.com si pantofi senzationali.com

O problema!

Eu am o problema cu emoticoanele!
Nu il suport pe nenorocitu' ala de '':)'' care mi se pare superior, ironic.
Si nu il inteleg pe '':D''. Ce dracu?! E de bine sau de rau?

Ma rog.