Am din ce in ce mai multe frustrari. Da, stiu ca am capu' mare si ''creeru''' mic, stiu ca-s un plod, stiu. Dar i can't help it.
In primul rand, nu mai pot cu femeile. Femeile, de toate felurile. De la mama, pana la tanti de la magazin. Uneori, parca o iau razna! Ele, ca... (inca nu am elucidat motivul) si eu ca parca as fi barbat. Toate sunt fericite pana la cer si inapoi, toate sunt implinite, toate ard de dorinte orgasmice de a avea un ''print pe cal...'' (stiti restu'), toate sufera cand iarna ''ghioceii mor'' sau cand ploua (aici un ton grav) si ''albastrul pur al cerului moare'', toate tresalta ca niste decervelate cand papadia adie, cand ciocanitoarea canta, cand frunzele fosnesc, cand catelu' face pipi, etc. Toate sunt 100% femei, toate iubesc din suflet, toate tin sa arate asta si vecinei de la trei (parca lipseste ceva cand nu e vecina), toate, toate!! Toate... pana cand isi zboara creierii. Aooooleeeeu! Pai ce-ai facut, bre?! Apoi mai e alta parte care ma irita pana la exasperare: toate sunt virgine. Nu ma refer aici la chestia in sine, ma refer la faptul ca ele sunt curate ca un fulg de nea, inocente si gingase ca un norisor, sensibile ca un ghiocel... Pana cand auzi ca te-a inselat cu tot ''carteru''' ca a auzit eaaa ca ai indraaaaznit tuuu sa te uiti la una nu stiu cum. Neaah! Ti-a facut-o, s-a razbunat, ai murit, tu prostule, in chinuri?! Virginitatea figurativa mai are si alta latura: ele nu barfesc. Dar atunci cand aud ca o face altcineva: aoleeeo! Sau care barbat nu a patit faza cu ''iubi, eu tre sa fiu pregatita, nu pot asa''. Te desparti de ea dupa cateva zile si auzi ca e cur... asta, virgina orasului. Ca sa nu mai spun de numeroasele situatii cand te face sa te simti ca un bou, din varii motive. (nu dezvolt ca sa nu ma lungesc)
In al doilea rand, NU MAI POT cu Madalina Manole. Acum o sa ajunga sa se sinucida toti artistii mari care ne-au mai ramas ca sa atraga atentia macar jumatate din cat a atras-o ea. Ok, s-a sinucis, a murit (inexplicabil!) si gata! Asta e chestie de cel mult 5 minute sa ne gandim ca o sa ne ducem dracu toti, mai devreme sau mai tarziu. Nu de saptamani in care sa se analizeze variante inutile si sa tina prostii in priza sau sa le alimenteze ura fata de una ''care si-a parasit copilu'''.
In al treilea rand, nu mai pot cu ipocritii. Cum dracu sa suni pe unu', sa vorbesti frumos si apoi sa-l faci in toate felurile? Nu inteleg la nivel psihologic cum poti sa-ti schimbi perceptiile, ca fenomen psihologic, inca o data, ca pe sosete?
In al patrulea rand, nu mai pot cu ''Mamacita''. Am ajuns sa-i stiu versurile pe de rost :. Ceea ce e destul de grav; in ultima instanta invatam versurile unei manele ca sa rad.
In al cincilea rand, cedez nervos din ce in ce mai mult. De obicei cand cedez, astept sa ma descompun si ma recompun apoi, intr-o formula schimbata la 180*. D-abi astept!
In al saselea rand, mi-e cald.
Hai pa.
